Blog
„Am diabet. Mai pot beneficia de un implant dentar?”
„Urmez tratament pentru osteoporoză. Implantul este contraindicat?”
„Sunt fumător. În cazul meu se poate face tratamentul?”
Sunt întrebări frecvente și absolut firești. Răspunsul nu este însă întotdeauna un simplu „da” sau „nu”. Numeroase afecțiuni sau tratamente medicamentoase nu exclud automat implantul dentar, dar pot influența momentul intervenției, riscurile asociate și modul în care este planificat tratamentul.
De aceea, eligibilitatea nu se stabilește numai prin examinarea zonei în care lipsește dintele. Medicul trebuie să evalueze sănătatea orală, volumul osos, istoricul medical, medicamentele administrate și capacitatea pacientului de a menține o igienă corectă și de a reveni la controale.
Dacă vrei să înțelegi mai întâi ce presupune această soluție, citește și articolul nostru despre Implanturile dentare – soluția modernă pentru un zâmbet complet.
Implantul dentar poate fi luat în considerare pentru adulții cărora le lipsește unul sau mai mulți dinți și care prezintă condiții locale și generale compatibile cu intervenția și vindecarea.
Înaintea tratamentului sunt evaluate, printre altele:
Nu este suficient ca implantul să poată fi inserat din punct de vedere tehnic. Planul trebuie să ofere condiții favorabile pentru vindecare, integrarea implantului și întreținerea lui pe termen lung.
O contraindicație este o situație în care o procedură poate presupune riscuri prea mari sau trebuie amânată până când anumite probleme sunt controlate.
În implantologie există:
Din acest motiv, este mai corect să vorbim despre evaluarea individuală a riscului decât despre o listă rigidă de persoane care „pot” sau „nu pot” primi implanturi.
Nu în mod automat.
O persoană cu diabet poate fi evaluată pentru implant dentar, dar controlul glicemic este important pentru vindecare și pentru sănătatea țesuturilor din jurul implantului. Atunci când diabetul este insuficient controlat, riscul de infecții, vindecare întârziată și probleme periimplantare poate fi mai mare.
Medicul stomatolog poate solicita:
Decizia se ia în funcție de controlul bolii și de ansamblul factorilor de risc, nu doar de existența diagnosticului de diabet.
Fumatul nu reprezintă în toate cazurile o interdicție absolută, dar este un factor de risc important. Poate afecta vindecarea și sănătatea țesuturilor din jurul implanturilor și este asociat cu rezultate mai puțin favorabile ale tratamentului.
Pacientul trebuie informat corect despre acest risc. Renunțarea la fumat este recomandată atât pentru sănătatea generală, cât și pentru îmbunătățirea condițiilor în care se desfășoară tratamentul implantar și întreținerea ulterioară.
Simpla reducere temporară a numărului de țigări nu elimină toate riscurile. Recomandarea concretă trebuie adaptată pacientului și stabilită împreună cu medicul.
Diagnosticul de osteoporoză nu înseamnă automat că implanturile dentare sunt imposibile.
Trebuie însă evaluate:
Foarte important: nu doar diagnosticul contează, ci și medicamentele administrate. Pacientul trebuie să prezinte medicului lista completă a tratamentelor, inclusiv injecțiile realizate la intervale de câteva luni.
Bifosfonații și denosumabul sunt utilizați în tratamentul osteoporozei, dar și în anumite boli oncologice. Riscurile nu sunt identice pentru toate medicamentele, dozele sau indicațiile terapeutice.
Administrarea unor doze mici pentru osteoporoză și tratamentele în doze mari utilizate în oncologie reprezintă contexte diferite. În special tratamentul antiresorbtiv în doze oncologice poate impune restricții serioase pentru intervențiile asupra osului.
În aceste situații, medicul trebuie să cunoască:
Nu întrerupe niciodată bifosfonații, denosumabul sau alte medicamente din proprie inițiativă. Modificarea tratamentului se poate face numai de către medicul care l-a prescris, după evaluarea raportului dintre beneficii și riscuri.
Tratamentul anticoagulant sau antiagregant nu înseamnă automat că implantul dentar este contraindicat.
El influențează însă evaluarea riscului de sângerare și planificarea intervenției. Pentru mulți pacienți, procedurile stomatologice se pot realiza fără oprirea tratamentului, folosind măsuri locale de control al sângerării. Conduita depinde de medicamentul administrat, doză, afecțiunea pentru care a fost prescris și complexitatea intervenției.
Este esențial ca pacientul:
Oprirea nejustificată a anticoagulantelor poate expune pacientul unor riscuri cardiovasculare sau neurologice importante.
Hipertensiunea, bolile cardiace sau antecedentele vasculare nu exclud automat tratamentul cu implant dentar. Contează dacă afecțiunea este stabilă, controlată și dacă intervenția poate fi realizată în condiții de siguranță.
Tratamentul poate fi amânat atunci când starea generală este instabilă sau când medicul curant recomandă evitarea temporară a unei intervenții elective.
În funcție de situație, pot fi necesare:
Boala parodontală activă trebuie evaluată și controlată înaintea tratamentului implantar. Implantul nu este imun la inflamația provocată de placa bacteriană, iar antecedentele de parodontită pot crește riscul problemelor periimplantare.
Înaintea inserării implantului pot fi necesare:
Tratamentul nu se încheie odată cu montarea coroanei. Întreținerea implantului și monitorizarea țesuturilor din jurul lui sunt esențiale pe termen lung.
Volumul osos redus nu exclude automat tratamentul. În funcție de anatomia zonei și de obiectivele terapeutice, medicul poate lua în calcul adiția osoasă, sinus lift-ul, implanturi cu dimensiuni adaptate sau alte soluții specifice cazului.
Totuși, nu orice soluție este potrivită pentru orice pacient. Alegerea trebuie făcută pe baza examinării clinice și a tomografiei CBCT.
Dacă vrei să afli ce opțiuni pot exista atunci când volumul osos este redus, citește și articolul nostru despre Se poate face implant dentar dacă nu mai ai suficient os? Ce trebuie să știi.
Scrâșnirea sau încleștarea dinților nu reprezintă neapărat o contraindicație, dar forțele excesive trebuie luate în considerare în planificarea implantului și a lucrării protetice.
În funcție de caz, pot fi necesare:
Este important ca pacientul să informeze medicul dacă scrâșnește dinții, se trezește cu tensiune musculară sau a observat uzura ori fracturarea repetată a unor lucrări dentare.
Nu există o limită universală de vârstă până la care se pot realiza implanturi dentare.
La pacientul vârstnic sunt mai importante:
starea generală;
Un pacient de 75 sau 80 de ani cu o stare generală stabilă poate fi uneori un candidat mai potrivit decât o persoană mai tânără cu boli necontrolate, fumat intens și igienă deficitară.
La polul opus, implanturile nu sunt inserate în mod obișnuit înainte de finalizarea creșterii osoase, deoarece maxilarele aflate în dezvoltare își continuă modificările.
Tratamentul implantar este o procedură electivă și, în general, se programează după naștere. Această amânare evită investigațiile și intervențiile care nu sunt urgente, precum și administrarea inutilă a anumitor medicamente în timpul sarcinii.
Problemele acute trebuie însă evaluate și tratate corespunzător. Pacienta trebuie să informeze echipa medicală dacă este însărcinată sau există posibilitatea unei sarcini.
Pacienții care au efectuat radioterapie în regiunea capului și gâtului, urmează tratamente oncologice sau primesc medicație imunosupresoare necesită o evaluare specializată.
Contează:
Aceste situații nu trebuie simplificate printr-un verdict online. Planificarea se face individual și poate necesita colaborare multidisciplinară.
Intervenția poate fi amânată atunci când există condiții care trebuie mai întâi stabilizate sau tratate, precum:
Amânarea nu înseamnă întotdeauna renunțarea definitivă la implant. Uneori reprezintă etapa necesară pentru a crea condiții mai sigure și mai predictibile.
Decizia se bazează pe mai multe elemente:
Dacă vrei să afli de ce radiografiile digitale și tomografia CBCT sunt importante pentru planificare, citește și articolul nostru despre Importanța investigațiilor radio-imagistice digitale în stomatologie.
Majoritatea afecțiunilor generale nu conduc automat la excluderea implantului dentar. Ele trebuie însă evaluate corect, deoarece pot influența vindecarea, riscul de complicații și întreținerea rezultatului.
Diabetul, fumatul, osteoporoza, tratamentele antiresorbtive, anticoagulantele sau vârsta înaintată nu permit recomandări generale valabile pentru toată lumea. Uneori tratamentul este posibil cu măsuri suplimentare, alteori trebuie amânat, modificat sau înlocuit cu o altă soluție.
La Dental Vision Clinic, recomandarea se stabilește numai după evaluarea completă a situației orale și medicale. Obiectivul nu este simpla inserare a implantului, ci alegerea unui tratament care să poată fi realizat și întreținut în condiții cât mai sigure și predictibile.
În multe situații, da, mai ales atunci când diabetul este bine controlat. Medicul va evalua controlul glicemic, sănătatea gingiilor și ceilalți factori de risc.
Tratamentul poate fi posibil, dar fumatul crește riscul unor rezultate nefavorabile. Renunțarea la fumat este recomandată, iar riscurile trebuie discutate înainte de intervenție.
Nu automat. Contează severitatea bolii și, în mod deosebit, tipul, doza și durata medicamentelor administrate.
Este necesară o evaluare atentă. Riscul diferă în funcție de indicația tratamentului, doză, cale de administrare și durată. Nu opri medicamentele fără acordul medicului care le-a prescris.
Nu din proprie inițiativă. Pentru mulți pacienți, tratamentul nu trebuie întrerupt, dar conduita se stabilește individual de medicii implicați.
Vârsta în sine nu stabilește eligibilitatea. Starea generală, autonomia, igiena și posibilitatea de întreținere sunt mai importante.
În anumite cazuri există soluții, dar acestea se stabilesc numai după examinare și tomografie CBCT.
Boala parodontală trebuie tratată și stabilizată înainte. Ulterior, eligibilitatea se evaluează individual, iar mentenanța periodică este esențială.